Lucrarea de față ilustrează dinamica lexicului limbii române și în speță a limbii literare pe parcursul sutelor de ani. Se constată că unii termeni au dispărut, alții și-au schimbat sensul, mulți s-au păstrat doar în subdialecte și foarte puțini au intrat în circuitul limbii cu sensul lor primar.
Limba s-a îmbogățit cu noi termeni preluați din limbile romanice și mai cu seamă din limba franceză, precum și din limba latină prin aceeași filieră franceză. Acești termeni constituie documente lingvistice importante pentru studiul evoluției limbii noastre literare și argumente ale latinității limbii și poporului român.






